Istoria Daewoo începe în martie 1967, când compania a fost fondată de Kim Woo-jung. Inițial, Daewoo s-a concentrat pe producția de îmbrăcăminte și textile industriile, pentru ca în anii ’70-’80 să se extindă spre producția legată de inginerie mecanică și electrică, petrochimie, construcții navale. În anii ’80 și începutul anilor ’90, Daewoo a produs și electronice de consum, calculatoare, produse de telecomunicații, echipamente de construcții, clădiri și instrumente muzicale.
Numele companiei sud-coreene provine din îmbinarea cuvintelor ”dae” (mare) și ”woo” (univers), potrivit www.istoricauto.ro. În 1972, General Motors a început o investiție comună cu producătorul coreean de mașini Shinjin Motor Co., iar compania nou înființată s-a denumit GM Coreea. În 1978, 50% din acțiuni au fost vândute către Daewoo Group. Proiectul a oferit producătorului coreean o imagine a ceea ce înseamnă un volum mare de exporturi, dar și o fabrică modernă cu o capacitate de 170.000 de unități anual, explică istoricauto.ro.
În anii ’90, Daewoo a încheiat o serie de contracte cu societăți mixte din SUA și cu companii europene. Au fost extinse exporturile de mașini-unelte, orientarea către produse din domeniul apărării, al industriei aerospațiale, construcția de elicoptere și avioane civile, dar s-au extins eforturile și în industria de automobile.
În 1992, GM și-a vândut pachetul de acțiuni grupului Daewoo, care a început să creeze propriile modele. Aceasta a dus la crearea de noi centre de dezvoltare și cercetare în Europa. Daewoo Tico a fost un model micro realizat de Daewoo, bazat pe modelul Suzuki Alto din 1982. Producția Tico a început în 1992, modelul fiind echipat cu un motor S-TEC(F8C) cu 3 cilindri, de 796 cmc, și dezvoltând 42 CP. Tico a fost exportat în Europa de Est, fiind prezent în Bulgaria, România, Polonia, Cehia, Serbia, Rusia, Uzbekistan și alte țări. De asemenea, Tico a fost exportat și în America de Sud.
În 2000, Tico a fost înlocuit cu Daewoo Matiz, datorită unor norme de siguranță cum ar fi montarea de airbag-uri. Mașina a fost foarte apreciată datorită consumului mic, confortului (aer condiționat, servo frână) și dimensiunilor care o făceau ideală pentru traficul din oraș.
Modelul Cielo a fost unul dintre primele autoturisme Daewoo vândute în Europa. Producția sa a început în 1995, beneficiind de doua motorizări pe benzină de 1,5 litri cu 8 (varianta GLi) sau cu 16 valve (varianta GLXi), dar și de doua tipuri de caroserie. Daewoo Cielo a avut la bază a doua generație Opel Kadett sau a treia generație Opel Astra, potrivit site-ului amintit. Modelul Cielo a fost scos din producție în 1997, fiind înlocuit de Lanos și Nubira.
Modelul Espero a fost conceput la începutul anilor ’90, apărând pe piață în 1993. Partea tehnică a fost preluată de la General Motors, folosind o platformă de tip J (J platform, sau J-body). Opțiunile de motorizare au fost exclusiv pe benzină, cu motoare de 1500 cmc si 90 CP, 1800 cmc cu 90 sau 95 CP și 2000 cmc cu 105 CP. Espero a beneficiat de o dotare completă, specifica limuzinelor de clasă medie — dublu airbag, aer condiționat, accesorii controlate electric (geamuri, oglinzi, capacul portbagajului, capacul bușonului de la rezervor etc.). Producția sa a fost stopată în 1997, fiind înlocuit de modelul Leganza.
Daewoo Leganza a fost produsă de Daewoo Motors în Coreea de Sud în perioada 1997 — 2002. Numele intern era V100, iar numele Leganza provenea din cuvintele italienești ”elegante” și ”forza”.
În aceeași perioadă, 1997-2002, a fost creat modelul Nubira. Numele mașinii vine din cuvântul din limba coreeană ”nubira”, care înseamnă „a merge pretutindeni”. Modelul a fost proiectat ca înlocuitor pentru modelul Cielo și a fost disponibil atât în varianta sedan, cât și break. În anul 2000, primei generații i-au fost aduse peste 90 de îmbunătățiri ( cum ar fi mărirea spațiului pentru pasageri, reducerea zgomotului și a vibrațiilor prin adăugarea celui de-al patrulea montant, designul exterior), fiind lansat ca modelul J150. Pe piața coreeană, J150 a fost comercializat ca Daewoo Nubira II. În 2003, Nubira a fost înlocuit de modelul Lacetti (J200).
În 1998, creatorul de SUV-uri Ssangyong a intrat în faliment și a fost preluat de Daewoo, dar un an mai târziu, Grupul Daewoo a intrat în criză financiară din cauza supraexpansiunii din anii precedenți, fiind nevoit să vândă toate afacerile, mai puțin divizia auto. În 2000, Ssangyong s-a despărțit de trust, potrivit site-ului www.istoricauto.ro.
În 2002, GM a cumpărat majoritatea activelor Daewoo și a redenumit-o GM Daewoo. Mașinile au fost redenumite Chevrolet pentru piața americană și europeană și Holden pentru piața australiană.
Modele Daewoo produse în România
La 10 octombrie 1994, în cooperare cu concernul sud-coreean Daewoo, a fost înființată o nouă societate mixtă, la Craiova, fiind semnat contractul de asociere care a consfințit înființarea Daewoo Automobile România SA, unde acționar majoritar era Daewoo Motor Co. Ltd cu 51%, iar SC Automobile Craiova SA avea acțiuni în procent de 49%.
La Craiova au fost produse modelele Tico, Cielo, Espero, Matiz și Nubira. Prețurile modelelor echipate cu motoare Euro 2 erau, în funcție de versiune, de 4.990-7.540 euro pentru Matiz, 7.390-8.790 euro pentru Cielo și 9.990 — 11.490 euro pentru Nubira.
În anul 1999, Daewoo a realizat o creștere a producției cu aproape 8% (18.000 unități în 1999 față de 16.700 în 1998). Această cifră reflecta totuși numai parțial o realitate industrială, întrucât în 1998 Daewoo importa din Coreea de Sud unele produse care erau asamblate din colecții SDK la Craiova.
În 2003, compania Daewoo Automobile România a vândut 23.400 de autoturisme, înregistrând cele mai bune vânzări după anul 1995, valoarea contractelor la intern fiind de 4.670 miliarde lei vechi, iar la export de 1.438 miliarde lei vechi. Din volumul total al vânzărilor, modelul Matiz deținea recordul cu peste 16.800 unități vândute, urmat de Cielo cu peste 5.300 unități. Volumul vânzărilor la Matiz în 2003 a fost de circa două ori mai mare față de 2002, depășind cu circa 4% totalul vânzărilor la acest model în ultimii cinci ani.
În anul 2007, reprezentanții Daewoo Automobile România anunțau că pe străzile din România circulă circa 215.000 de mașini Daewoo.
Compania Daewoo a început să aibă probleme în 1998, pe fondul crizei financiare din Asia. În 1999 Daewoo, al doilea conglomerat din Coreea de Sud, cu investiții în aproximativ 100 țări, a dat faliment. General Motors a cumpărat compania Daewoo, dar nu și uzinele acesteia din România, Uzbekistan și Polonia. În 2003, General Motors a prelungit licența de fabricație la Craiova până în octombrie 2005.