Mărci auto celebre: Lancia

0
13

Istoria mașinii Lancia începe cu Vincenzo Lancia, născut la 24 august 1881 la Fobello, în Val Sesia. Tânărul începe să lucreze cu frații Ceirano, care își deschiseseră un atelier și construiau biciclete, pe care le vindeau sub marca Welleyes. Vincenzo frecventează atelierul fraților Ceirano și în scurt timp, devine un mecanic priceput. Când, mai târziu, cei doi frați încep să lucreze pe primele automobile, băiatul este cu adevărat fascinat, conform site-ului www.lancia.ro.

Fugit de la colegiu, Vincenzo reușește să-l înduplece pe tatăl său să-i permită să lucreze cu frații Ceirano. Obține calificarea de contabil, dar se ocupa de repararea motoarelor. În 1899, frații Ceirano demarează producția unui automobil proiectat de inginerul Aristide Facciolo. Automobilul Welleyes are un mare succes, dar frații Ceirano nu au putut face față comenzilor. În 1906, Vincenzo devine constructor de automobile și, împreună cu prietenul său Claudio Fogolin, la 29 noiembrie în același an, fonda Lancia.

Pionieri ai grijii pentru confort, inginerii de la Lancia brevetează, în 1931, pentru modelul Astura, un sistem de montaj elastic al motorului, care poate oscila liber și astfel nu mai transmite vibrații. În 1933 apare modelul Augusta, prima berlină din lume (cu post de conducere în interior) având caroserie portantă. În anii ’30, cu modelele Artena, Astura și Augusta, este inaugurat și sistemul de deschidere a ușilor “gen dulap” care permite pasagerilor să coboare și să urce din/în mașină cu ușurință.

Modelul Aprilia (1937) introduce un atent studiu aerodinamic, cu un coeficient de penetrare imposibil de imaginat pentru acele vremuri și suspensii independente pe cele 4 roți. Modelul Ardea (1939) este o ediție micșorată a Apriliei, cu o cutie de viteze în 5 trepte. Modelul Aurelia, în 1950, este primul autoturism din lume cu motor în 6 cilindri, cu ambreiaj, cutie de viteze și diferențial într-un singur ansamblu pe puntea posterioară.

Anii ’50 aduc o implicare a mărcii în diverse domenii ale sportului automobilistic: de la mașinile de serie pentru competiții (Aurelia berlină și Granturismo), la mașinile realizate special pentru concursuri la categoria Sport și Formula 1. Seriei Sport D20, D23, D24 și D25 i se alătură, la sfârșitul lui 1953, D50 pentru Formula 1. Cu D50, pilotată de Fangio, Lancia a câștigat Campionatul Mondial de Formula 1 în anul următor. Zece ani mai târziu, cu modelul Flavia, Lancia revine în avangardă cu tracțiunea anterioară, motorul în 4 cilindri boxer în consola față, frânele cu disc și injecția de benzină.

În anii ’70 apare modelul Stratos, a cărui caroserie este realizată din aliaj ușor și fibră de sticlă. Urmează Beta berlina, care propune un sistem de suspensii cu 4 roți independente, utilizat cu unele modificări și îmbunătățiri pe familia Lancia k. Modelul Beta Montecarlo Turbo, dotat cu motor central, injecție electronică și turbocompresor va domina timp de 2 ani categoria sa.

În 1982, modelul Trevi propune injecția electronică și, pentru prima dată pe o mașină de serie, compresorul volumetric de supra-alimentare. Inovativă este și Lancia Rally 037, cu motorul în 4 cilindri, 16 supape, compresor volumetric și caroserie din fibră de sticlă.

Modelul Thema (1984) aduce turbocompresorul cu intercooler și over-boost, fiind utilizat pentru prima dată pe o mașină normală, de serie, cu arbori de echilibrare care se rotesc în sensuri diferite și suspensii cu rata de amortizare controlată. Thema este prima mașină Lancia echipată cu motor turbo diesel și care utilizează un motor de nouă generație.

În 1985 este lansat modelul Delta S4, pentru care Lancia face de materiale compozite și care dispune de tracțiune integrală permanentă și dublu sistem de supra-alimentare: volumex și turbo. Modelul Y10 este prima mașină care adoptă motorul Fire, în timp ce Thema 8.32 (1986) se impune cu un motor Ferrari în 8 cilindri, 32 de supape, servodirecție controlată electronic și spoiler posterior.

Modelul Delta HF 4WD este lansat în 1986, ca și modelul Y10 4WD, dotat cu tracțiune integrală cuplabilă cu servocomandă. Urmează Lancia Dedra HF Turbo (1990), echipată cu “viscodrive” și turbocompresor complet, intercooler și boost-drive. În 1994, Lancia k adoptă o nouă familie de motoare modulare cu 5 cilindri în linie, care se remarcă prin caracteristici speciale de elasticitate și silențiozitate.

Modelul Lancia Y, prezentat în 1995, este prima mașină de serie din lume care are 100 de nuanțe diferite de caroserie pentru a satisface toate gusturile. Lancia k SW (1996) oferă sistemul hidro-pneumatic cu garda la sol constantă Nivomat, pentru prima dată cuplat cu suspensiile de tip Mc Pherson.

Modelul Thesis (2002) este mașina pe care au fost introduse cele mai multe soluții inovative, precum sistemul Key-Less, acoperișul amovibil cu celule fotovoltaice, frâna de mână acționată electric, scaunele reglabile electric confort cu ventilație și masaj, sistemul Cruise Control adaptiv și suspensiile cu control electronic al ratei de amortizare (Sky-hook). Din 2004, cutia de viteze manuală secvențială robotizată D.F.N (acronimo di Dolce Far Niente) este disponibilă atât pe Ypsilon, cât și pe Musa.

Lancia comercializează, în prezent, modelele Delta, Thema și Ypsilon.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here